Utilizarea noastră zilnică a măștilor de față evoluează treptat în noua sursă majoră de poluare albă după sacii de gunoi.
Un studiu din 2020 a estimat că 129 de miliarde de măști de față sunt consumate în fiecare lună, dintre care majoritatea sunt măști de unică folosință realizate din microfibre de plastic. Odată cu pandemia COVID-19, măștile de unică folosință au fost promovate în majoritatea țărilor pentru a preveni infecția cu COVID-19, deoarece pot ajuta la prevenirea răspândirii COVID-19 și a altor boli, făcând aceste date actualizate în mod constant.
Cu toate acestea, într-un astfel de scenariu de utilizare ridicată, nicio țară nu a elaborat linii directoare „oficiale” de reciclare pentru măști, ceea ce duce la mai multă eliminarea deșeurilor a acestor măști aruncate ca deșeuri solide, ceea ce reprezintă o provocare mai mare pentru controlul global al poluării cu plastic.
Găsirea unei soluții durabile la problema poluării globale cu plastic cauzată de măștile de unică folosință este imperativă.
Recent, doi cercetători în biotehnologie de la Universitatea Gazamada au propus că deșeurile de măști legate de pandemie ar putea fi eliminate cu măști biodegradabile de unică folosință făcute din frunze de ananas.
Măștile biodegradabile de unică folosință sunt realizate în principal din fibre din frunze de ananas, iar pentru că folosesc fibre naturale în loc de fibre de plastic, microorganisme precum ciupercile sau bacteriile pot începe procesul de degradare mai repede după scufundarea în sol (se așteaptă să dureze trei zile).
Figura | Procesul de producție a fibrelor de frunze de ananas: cultivarea ananasului (A), fructe de ananas (B), fibre extrase din frunze de ananas (C), fibre de frunze de ananas produse în Indonezia (D) (Sursa: Hindawi).
Se înțelege că ananasul este foarte răspândit în zonele tropicale, informațiile relevante arată că producția globală de ananas a ajuns la 27,82 milioane de tone în 2020. Frunzele de ananas au una dintre cele mai mari fibre naturale cunoscute în conținut de fibre (aproape de 80%), iar acolo sunt multe modalități de a extrage fibre din frunzele de ananas, ceea ce face ca fibra din frunze de ananas să fie considerată o alternativă bună la fibrele de plastic de către biotehnologie cercetători.
Figura | Țări lider mondial în producția de ananas în 2020, printre care Filipine, Costa Rica și Brazilia sunt cei trei mari producători de ananas din lume (sursa: Statista).
Fibrele frunzelor de ananas sunt albe, au un luciu filamentos, au o rezistență ridicată la tracțiune, au o textură mai fină decât alte fibre vegetale (cum ar fi cânepa, iută, in și cana) și sunt ușor de pătat. Fibrele frunzelor de ananas sunt aranjate în același mod ca și bumbacul, dar sunt mai ecologice decât bumbacul.
Bumbacul este cultivat în mod tradițional cu pesticide și îngrășăminte și este fabricat cu substanțe chimice dure, dintre care unele rămân și nu pot fi spălate. Frunzele de ananas, pe de altă parte, sunt cultivate fără suplimente și pot fi regenerate anual și ușor de obținut.
În prezent, o cantitate mare de frunze de ananas este produsă în fiecare an, cu excepția unei mici porțiuni care este transformată în fibră de frunze de ananas și utilizată în materii prime și producția de energie (cum ar fi fabricarea de frânghie, sfoară, materiale compozite și produse de îmbrăcăminte). De obicei aruncate ca deșeuri agricole, utilizarea rațională a acestor frunze de ananas nu numai că va reduce poluarea mediului, ci va aduce și unele beneficii economice.
Cât de importante sunt măștile biodegradabile de unică folosință pentru oameni? O mască chirurgicală obișnuită de unică folosință constă din trei straturi de polimer. Stratul exterior este un material neabsorbant (cum ar fi poliesterul), stratul mijlociu este o țesătură nețesă (cum ar fi polipropilena și polistirenul) realizată printr-un proces de suflare prin topire, iar stratul interior este un material absorbant, cum ar fi bumbacul. . Polipropilena, cel mai obișnuit material folosit în producția de măști, este atât de greu de descompus încât poate rămâne în mediul ecologic timp de zeci de ani, și posibil sute de ani, pentru a se transforma în microplastice și nanoplastice.
Pe lângă faptul că provoacă contaminarea cu plastic, măștile aruncate se pot acumula și elibera substanțe chimice nocive și substanțe biologice, cum ar fi bisfenolul A (BPA), metale grele și microorganisme patogene. Printre acestea, bisfenolul A a fost evidențiat că are efect cancerigen.
În plus, alte studii au arătat că măștile pot fi chiar transportate de pe uscat în medii de apă dulce și marine prin scurgere de suprafață, deversare a râului, curenți oceanici, vânt și animale (prin încurcare sau ingerare) dacă nu sunt colectate și gestionate corespunzător. Potrivit unui raport din 2020 al OceansAsia, „Se estimează că 1,56 miliarde de măști de față vor intra în ocean în 2020, rezultând încă 4.680 până la 6.240 de tone de poluare cu plastic marin”.
Figura | Soarta potențială a mediului și impactul măștilor chirurgicale de unică folosință (Sursa: FESE)
Se poate spune că, odată cu dezvoltarea normală a epidemiei, risipa de măști nu va face decât să se acumuleze din ce în ce mai mult, iar poluarea mediului ecologic va deveni din ce în ce mai mare. Măștile de unică folosință realizate din fibre de frunze de ananas, care se degradează în mod natural și nu eliberează toxine dăunătoare, ar putea fi o soluție la poluarea cu plastic cauzată de măști.
Cu toate acestea, datorită naturii hidrofile a fibrei frunzelor de ananas, nu este la fel de puternică și durabilă ca plasticul. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a aborda această provocare.
Ora postării: 15-aug-2022